Harta site-ului

COMITETUL NAŢIONAL ROMÂN

"Grupul de Reflecţie E.S.E.N."

Cu privire la „NOUA ENCICLOPEDIE A ROMÂNIEI”

- activitatea din anul 2009 -

Acad. T. Postolache

I. Introducere – Dezbateri pe marginea proiectului „Noua Enciclopedie a României”

II. O încercare de sinteză asupra unor puncte de reflecţie degajate în cursul dezbaterilor

II.1. Cu privire la profilul proiectului

II.2. Ştiinţă şi politică

II.3. O nouă platformă pentru analiza critică a realităţilor

III. Structura preliminară pe volume a lucrării „Noua Enciclopedie a României”

Note

I. Introducere – Dezbateri pe marginea proiectului „Noua Enciclopedie a României”

În primele luni ale anului 2009 au avut loc dezbateri preliminare dedicate trecerii la elaborarea unei noi enciclopedii a României. Toţi participanţii au susţinut ideea unui astfel de proiect.

În interiorul acestei unanimităţi s-au conturat mai multe viziuni divergente, din care vom aminti pe cea mai importantă: unii participanţi au fost de părere că ar trebui să se treacă neîntârziat la elaborarea capitolelor, alţii, dimpotrivă, au susţinut că mai întâi ar trebui să ne clarificăm asupra profilului proiectului.

Cele două direcţii divergente au fost armonizate, prin consens, astfel: începând cu luna iunie, a fost deschisă o nouă serie de dezbateri, denumite „duale”, în sensul că s-a procedat, pe de-o parte, la elaborarea prospectelor unor capitole definitorii pentru orice enciclopedie, iar, pe de altă parte, tocmai pe această bază, s-a aprofundat profilul noii enciclopedii.

Dezbaterilor preliminare din prima parte a anului 2009 şi celor „duale” din vara anului trecut le-au urmat în lunile octombrie‑decembrie o nouă serie de dezbateri, „trinitare”, în cadrul cărora, alături de subiectele principale ale primelor două serii, au fost discutate:

a) cadrul organizatoric cel mai potrivit pentru demararea şi elaborarea proiectului (inclusiv calendarul propus);

b) structura pe volume a Noii Enciclopedii a României;

În cursul tuturor dezbaterilor[1], atât „iniţiale” şi „duale”, cât şi „trinitare”, a fost analizat, din cele mai diferite unghiuri, posibilul cadru organizatoric pentru demararea şi elaborarea proiectului. Au fost formulate numeroase propuneri. Dezbaterea fiecăreia dintre ele a necesitat ample argumentări, dar două concluzii s-au impus:

· pentru a putea înainta în lucrare, s-a ajuns la delimitarea a două faze distincte, dar strâns interconectate, ale proiectului şi anume faza demarării Noii Enciclopedii a României şi faza realizării propriu-zise a proiectului.

· majoritatea propunerilor aveau drept fundal ideea că Academia Română este, prin vocaţie, instituţia sub cupola căreia, o asemenea lucrare fundamentală, ar putea fi realizată cu succes; formele structurate în care Academia s‑ar putea angaja nemijlocit în această acţiune este o temă aparte, cu care, este de presupus, va începe faza a doua, în cursul lunilor aprilie-iulie 2010.

Pentru prima fază, a demarării proiectului, s-a statornicit părerea generală potrivit căreia cadrul organizatoric cel mai potrivit este Comitetul Naţional Român „Grupul de reflecţie E.S.E.N.” al Academiei Române; ca şi în cazul precedentelor teme coordonate „Grupul de reflecţie E.S.E.N.”, împreună cu Banca Naţională a României, a pornit la demararea proiectului, antrenând largi categorii de cercetători profund interesaţi[2] (membrii ai Academiei Române, ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, ai altor academii naţionale şi europene, ai institutelor de cercetare academice şi universitare, reprezentanţi ai societăţii civile, cultelor, elevilor, studenţilor, doctoranzilor).

Principalul rezultat al activităţii din anul 2009, este structura preliminară pe volume a lucrării „Noua Enciclopedie a României”, pe care o prezentăm în capitolul III al materialului.

II. O încercare de sinteză asupra unor puncte de reflecţie degajate în cursul dezbaterilor

II.1. Cu privire la profilul proiectului

În dezbateri s-a subliniat că enciclopediile, ca şi civilizaţiile, generaţiile umane sau şcoala, parcurg trei generaţii succesiv-coexistente:

ú prima generaţie de enciclopedii (adică de lucrări care îşi propun să strângă ansamblul cunoştinţelor) datează după apariţia scrisului şi se întinde până în secolele XVI‑XVII; acestea sunt enciclopedii scrise manual, impresionând prin vastitatea lor, una dintre ele numărând circa 11.000 de volume (pe site-ul proiectului legat de Noua Enciclopedie a României sunt indicate cele mai importante asemenea enciclopedii, cărora le datorăm perfecţionări succesive, cum ar fi: glosare, indici de materie, bibliografii, ilustraţii)

ú a doua generaţie de enciclopedii, începe după secolul al XVI-lea şi este legată de apariţia tiparului, întinzându‑se pe câteva sute de ani, până în pragul mileniului trei.

Ce particularizează această a doua generaţie?

Tiparul a oferit enciclopediilor o nouă deschidere.

Dacă prima generaţie era legată de şcoli locale, parohiale, cnezate etc., a doua generaţie de enciclopedii este legată de existenţa şcolilor naţionale, având totodată o largă deschidere internaţională.

Enciclopedia Britanică este, poate, cea mai puternică din această generaţie, deoarece nu numai că a înmagazinat tot ce a fost cucerire în prima generaţie de enciclopedii, dar a făcut şi un mare pas înainte: articolele sunt scrise de cei mai mari specialişti în materie din lume. Acesta este modelul care predomină şi în prezent.

Putem să adăugăm că în această a doua generaţie se încadrează şi Enciclopedia României din anii 1938-1943, rezultatul unui extraordinar efort intelectual, sub cupola Academiei Române, iniţiatorul şi mentorul acesteia fiind academicianul Dimitrie Gusti[3].

ú a treia generaţie de enciclopedii este legată de o serie întreagă de noi procese societale, între care apariţia internetului şi a ceea ce numim multimedia. La cumpăna dintre milenii, această generaţie îşi întinde aripile, conturându-se de sine stătător în raport cu primele două.

Odată cu intrarea în secolul XXI, atât în ţările cu tradiţie şi experienţă în acest domeniu, cât şi în alte ţări ale lumii, s-a intensificat acţiunea de editare a acestora, pe o nouă scară; de pildă, UE a lansat, în 20 noiembrie 2008, o enciclopedie online a culturii europene (intitulată „Europeana”), ce cuprinde deja peste două milioane de „obiecte” digitalizate, un pandant al puternicului gigant american Google Library, ce a debutat în 2004 şi care, la rândul său, include deja scanări a peste 10 milioane de cărţi şi alte lucrări din lumea întreagă.

Trecerea de la tipar la forma multimedia se produce (peste tot în lume) în cursul unei perioade de tranziţie, care poate fi utilizată cât mai productiv. Precizăm în acest sens câteva idei:

§ Internetul şi multimedia oferă „enciclopediştilor” un nou tip de surse de informare-documentare, pentru care în trecut se consuma cea mai mare parte a timpului de concepere şi scriere a unei enciclopedii.

§ Internetul şi multimedia oferă posibilitatea unui alt gen, nou, de colaborare între autori – înainte de toate se adresează autorilor şi contributorilor indiferent de răspândirea lor spaţială şi „apartenenţa administrativă” (tocmai de aceea am trecut la realizarea unui portal pentru „Noua Enciclopedie a României” încă din faza de demarare a acestui proiect).

§ Formatul internet multimedia oferă posibilitatea inserării mult mai uşoare a ilustraţiilor, gravurilor, schemelor, picturilor, fotografiilor, filmelor, care, prin acurateţe, varietatea datelor, acces la film, oralitate, muzicalitate, dau un plus de valoare enciclopediei.

Enciclopediile de generaţia a treia marcheză o schimbare radicală a raporturilor dintre ştiinţă şi politică, dintre oamenii de ştiinţă şi cei ce conduc statele, deoarece această generaţie de enciclopedii are drept principală trăsătură încorporarea viziunilor asupra viitorului. Ori, în această dimensiune, nu mai pot exista strategii şi politici raţionale „independente” de ştiinţă: oamenii de ştiinţă sunt puşi în situaţia să ofere societăţii, umanităţii, inclusiv politicienilor, tot ceea ce ştiu, să nu treacă sub tăcere ceea ce încă nu ştiu, să facă loc punctelor de vedere diferite conturate în cercetare şi să le analizeze cât mai obiectiv.

Pentru a recapitula cele spuse până acum în chestiunea profilului Noii Enciclopedii a României, putem spune că este vorba de:

· o enciclopedie de generaţia a treia, adică o enciclopedie concepută şi publicată în această epocă de tranziţie de la tipar la internet multimedia. Cu alte cuvinte Noua Enciclopedie a României va fi pregătită şi editată într-o formă duală: tipărită, dar şi pe internet, CD‑rom (formatul multimedia oferind multe plusuri faţă de textul scris – film, hărţi, planşe, muzică etc.)

· o enciclopedie de generaţia a treia, adică o enciclopedie care, pe lângă dimensiunile trecutului şi prezentului, este menită să incorporeze organic viziunile asupra viitorului (care să poată sta la baza diferitelor strategii, politici, programe de acţiune etc.)

· o enciclopedie de generaţia a treia, adică o enciclopedie care să evite îngustimile, închistările, singularizările precum şi cenzurile de tot felul.

II.2. Ştiinţă şi politică

Desigur, nu este cazul să acoperim problema în ansamblul ei, dar nici nu o putem evita, cu atât mai mult cu cât putem sublinia astfel câteva din punctele de reflecţie care au reţinut atenţia în dezbaterile referitoare la profilul enciclopediei şi maniera de realizare.

Actualul individ trigeneraţional a întâlnit în cursul ultimelor decenii toate formele de cenzură pe care le-a cunoscut întreaga istorie civilizaţională de câteva mii de ani; fiecărui individ trigeneraţional i se pare că tipurile de cenzură cu care se confruntă şi violenţele asociate acestora sunt cele mai distrugătoare din istoria civilizaţiei. Tocmai aceasta îl şi face să nutrească speranţa că, de îndată ce o formă de cenzură este înlăturată, ar dispărea orice formă de cenzură.

O examinare mai atentă ne arătă, însă, un lucru diferit: înfruntările dintre pluralism şi uniformitate, dintre democraţie şi tiranie, sunt variaţiuni ciclice ce se succed de-a lungul întregii istorii civilizaţionale, cu o tendinţă netă de accentuare a violenţelor. Până în prezent, toate războaiele au fost provocate în numele păcii, toate tentativele de subordonare - în numele libertăţii, toate josniciile asupririlor - în numele sincerităţii; în plus, toate cuceririle spiritului uman au servit nu numai progresului umanităţii dar şi dezvoltării mijloacelor de distrugere, au dus la creşterea constantă, secol de secol, a numărului de fiinţe umane dispărute ca urmare a războaielor, atât în expresie relativă cât şi absolută[4].

Urmărind acest şir, în continuarea înfruntării dintre deschiderea Atenei spre pluralism, pe de-o parte şi rigiditatea aspră a Spartei către intoleranţă şi bigotism pe de alta, Howard Bloom, în lucrarea „Creierul global. Evoluţia inteligenţei planetare de la Big Bang până în secolul al XXI‑lea” îşi pune întrebarea: care din aceste două tendinţe va învinge în cele din urmă? Răspunsul său este că „această competiţie nu se va sfârşi niciodată”[5].

Şi continuă: „Naţiile şi liderii lor se confruntă făţiş pentru a obţine controlul asupra percepţiei colective. Dar mai sunt şi alţi combatanţi, care se războiesc în spatele scenei: subculturile, grupuri de indivizi care împărtăşesc aceleaşi idei, trăind în interiorul societăţilor şi, din belşug, între ele”.

În acest context, îmi permit să sintetizez dezbaterile care au avut loc în anul 2009 prezentând două concluzii, pe cât de uşor de formulat, pe atât de greu de aplicat.

1. o primă concluzie: confruntările dintre idei şi poziţii opuse, existente la un moment dat în cercetare, accelerează dezvoltarea ştiinţei.

Unele idei se vor dovedi corecte, altele eronate, dar corectitudinea nu poate fi decretată. Ea se decantează în însuşi jocul înfruntării dintre ipoteze, din progeniturile lor şi chiar degenerările lor, căci, fiecare individ, grup, mişcare, comunitate, ipoteză parcurge un vast proces de evaluare, astfel încât „mintea de masă creşte şi învaţă, chiar şi atunci când adoptă hotărâri greşite”. Aceasta este calea magistrală a dezvoltării ştiinţei.

Ceea ce, la un moment dat, apare ca fiind o idee, o părere greşită, o „gafă”, evident că va trebui să fie combătută cu argumente, dar nu trebuie nici ignorată, nici sancţionată cu „tăierea capului” gânditorilor care o împărtăşesc, cum nu trebuie tăiate nici fondurile lor de cercetare.

2. o a doua concluzie: dezbaterea şi confruntarea de opinii poate nu numai să faciliteze dezvoltarea ştiinţei, dar şi să blocheze avansul acesteia.

Când se întâmplă o astfel de situaţie? Ori de câte ori dezbaterea coboară, din câmpul înfruntării între ipotezele ştiinţifice, în ringul puterii politice şi al argumentelor de autoritate; atunci, indiferent de rezultatele imediate, în ultimă instanţă, se vor produce victime la toate nivelurile societăţii[6].

Va trebui să încurajăm exprimarea rezultatelor cercetărilor, fără nici un fel de oprelişti instituţionale, de autoritate, de putere etc., să evităm, cu orice preţ, substituirea confruntărilor ştiinţifice cu recurgerea la argumente de autoritate. Ori de câte ori o ipoteză nu întâlneşte obiecţii din partea unei idei opuse trebuie să devenim circumspecţi.

II.3. O nouă platformă pentru analiza critică a realităţilor

Aşa cum se cunoaşte, primele generaţii de enciclopedii nu s‑au putut sustrage (şi multe dintre ele nici măcar nu au intenţionat să se sustragă) politicului promovând o critică ascuţită la adresa diverselor structuri sociale (vezi, de pildă, istoria Enciclopediei franceze).

A treia generaţie de enciclopedii oferă o nouă platformă pentru analiza critică, obiectivă, a realităţilor, deoarece în dezvoltarea funcţiilor precedentelor două generaţii (şi anume aceea de explicare a lumii şi aceea a descifrării căilor de schimbare a societăţii) adaugă, mai presus de toate, pe aceea de a conserva civilizaţia şi specia umană, de a conserva lumea.

Desigur că în fiecare analiză, fie ea de cea mai pură curăţenie, vom întâlni diferite combinaţii între ştiinţă şi credinţă, între interese restrânse şi interese generale, între interese naţionale şi interese general umane.

Analiza obiectivă a diverselor opţiuni, idei şi perspective oferă pentru prima dată necesitatea şi posibilitatea decantării „interesului general uman”. Aceasta nu numai că nu presupune ignorarea realităţilor locale, naţionale, regionale etc., ci chiar, dimpotrivă, obligă la identificarea cât mai amănunţită a acestor interese, care sunt interese general umane în expresia lor particulară. Numai printr‑o analiză comparată a tuturor acestor interese putem ajunge la definirea intereselor general umane.

III. Structura preliminară pe volume a lucrării „Noua Enciclopedie a României”

Partea I – IDENTITATEA ROMÂNIEI

Volumul 1 - IDENTITATEA ROMÂNIEI - CADRE GENERALE

Volumul 2 - ORDINEA JURIDICĂ. PROPRIETATEA

Volumul 3 - ROMÂNIA - STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE

Volumul 4 - ROMÂNIA ŞI SFIDĂRILE SECOLULUI XXI

Partea a II-a ECONOMIA ROMÂNIEI

Volumul 5 - ECONOMIA NAŢIONALĂ - CADRE GENERALE

Volumul 6 - ECONOMIA INDUSTRIALĂ, TRANSPORTURILE ŞI SERVICIILE - CONVERGENŢA CU ECONOMIA EUROPEANĂ ŞI MONDIALĂ

Volumul 7 - ECONOMIA AGRARA - CONVERGENŢA CU ECONOMIA EUROPEANĂ ŞI MONDIALĂ A SECTORULUI AGRO-ALIMENTAR ŞI A SPAŢIULUI RURAL ROMÂNESC

Volumul 8 - ECONOMIA MONETARĂ, FINANŢELE PUBLICE, SISTEMUL BANCAR ŞI DE CREDIT - CONVERGENŢA CU ECONOMIA EUROPEANĂ ŞI MONDIALĂ

Volumul 9 - ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN SERII STATISTICE - 1860-2010

Partea a III-a - STAT. SOCIETATE

Volumul 10 - STAT SOCIETATE - CADRE GENERALE

Volumul 11 - MONOGRAFIILE UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE ALE ROMÂNIEI

Volumul 12 - STAREA SOCIALĂ A ROMÂNIEI - CADRE GENERALE

Volumul 13 - HARTA SOCIALĂ A ROMÂNIEI

Partea a IV-a – ŞTIINŢĂ. CULTURĂ. EDUCAŢIE. CULTE RELIGIOASE

Volumul 14 - CADRE GENERALE (Instituţii şi personalităţi)

Volumul 15 - SIMBOLURI ALE IDENTITĂŢII ROMÂNIEI (Folclorul; Costumul popular românesc; Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti; Enciclopedia muzicii româneşti de la origini până în zilele noastre; integralele Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi, Revista "Secolul XX")

Volumul 16 – SINTEZA NOII ENCICLOPEDII A ROMÂNIEI ÎN LIMBILE ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ (inclusiv indicii pe materii, bibliografici, ai tabelelor, hărţilor, planşelor şi diagramelor din cuprinsul tuturor volumelor)

* *

Evident, structura prezentată va fi „cizelată” în cursul celei de-a doua faze a proiectului, în perioada 2010‑2014.

Odată cu încheierea primei faze, Comitetul Naţional Român „Grupul de reflecţie E.S.E.N.” formulează propunerea ca „Noua Enciclopedie a României” să fie înscrisă între obiectivele fundamentale ale Academiei Române, sub conducerea noului preşedinte, ce va fi ales la începutul lunii aprilie 2010.

În privinţa calendarului, propunem ca „Noua Enciclopedie a României”, proiectată preliminar în 16 volume, să fie realizată în perioada 2010‑2014; în prima parte a anului 2010 (aprilie‑iulie) s‑ar putea definitiva structurile organizatorice cele mai potrivite, cerute de o astfel de lucrare fundamentală şi, în paralel, asigurarea finanţării.

În acest context, s-ar putea examina şi propunerea ca Academia Română să realizeze proiectul împreună cu Banca Naţională a României[7].

22 februarie 2010

acad. Tudorel Postolache

Note

[1] Toate materiale prezentate în cursul reuniunilor, precum şi înregistrările (audio) ale dezbaterilor, pot fi regăsite pe site-ul proiectului: www.enciclopedia-economica.ro

[2] În cursul anului 2009, au avut loc 39 de sesiuni de dezbatere, la care au luat parte activă un număr de peste 300 de personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din peste 75 de instituţii din ţară şi străinătate.

Dintre aceste instituţii, alături de Academia Română, menţionăm:

- Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Banca Naţională a României, Institutul European din România, Comisa Naţională de Prognoză, Fundaţia Patrimoniu a Academiei Române, Academia de Studii Economice, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea – INCDA, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov – INCDCSZ, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti Braşov – ICDP, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie – Valea Călugărească – ICDVV, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură –Piteşti Mărăcineni – ICDP, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti – ICDCB, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas – ICDCOC, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti – INCD-IBNA, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti – ICDPP, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole “Horting” Bucureşti – ICDIMPH, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi – ICDEAPA, Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală Bucureşti – ICEADR, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Montanologie Cristian - Sibiu ICDM, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti -ICPA – INCDPAPM, Regia « Apele Romane », .D.A. Siret-Prut, D.A. Dobrogea Litoral, D.A. Vâlcea, Institutul de Cercetări Marine, D.A. Timiş, Administraţia Rezervaţia Delta Dunării, Institutul de Meteorologie si Hidrologie, Institutul de Constructii – Facultatea Hidrotehnica şi Facultatea Hidroenergetica, Institutul de Proiectări AQUAPROIECT”, Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică "Acad. David Davidescu" etc, dar şi din străinătate, cum ar fi, de exemplu, Academia Regală de Ştiinţe Economice şi Financiare a Spaniei

Dintre temele „definitorii”, dezbătute menţionăm, cu titlu de exemplu:

Despre profilul proiectului „Noua Enciclopedie a României”

- această temă a format obiectul dezbaterilor de‑a lungul întregului an 2009, pe baza prezentărilor acad. Tudorel Postolache; Dan Hăulică, m.c.; prof. dr. Gheorghe Dolgu; prof. dr. Victor Axenciuc, ing. Ion Iliescu, prof. dr. Emil Constantinescu, prof. dr. Petre Roman, acad. Cristian Hera, prof. dr. Gheorghe Zaman, m.c., prof. dr. Cătălin Zamfir, m.c., prof. dr. Valeriu Ioan‑Franc şi numeroşi alţi participanţi

prospectul capitolului „Apele României” ca resursă, ca gospodărire a acestora şi ca infrastructură

- prezentare ing. Ion Iliescu, fost preşedinte al României

- au luat parte peste 120 de personalităţi; remarcăm un grup de 32 de specialişti în domeniu (reprezentanţi ai Regia « Apele Romane », .D.A. Siret-Prut, D.A. Dobrogea Litoral, D.A. Vâlcea, Institutul de Cercetări Marine, D.A. Timiş, Administraţia Rezervaţia Delta Dunării, Institutul de Meteorologie si Hidrologie, Institutul de Constructii – Facultatea Hidrotehnica şi Facultatea Hidroenergetica, Institutul de Proiectări AQUAPROIECT” şi altele) care au luat parte activă la dezbateri, alături de prof. dr. Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, prof. dr. Petre Roman, fost prim ministru al României, prof. dr. Florin Georgescu, dr. Aurel Ilie, fost ministru al apelor, dr. Valeriu Tabără, fost ministru al agriculturii, Ion Bold, senator, Ioan Oancea, senator, doamna prof. dr. Ecaternia Andronescu, fost ministru al Învăţământului şi cercetării, membrii ai prezidiului Academiei Române, membrii ai Secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie, membrii ai Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiritescu”, profesori, cercetători şi doctoranzi (amintim pe acad. Florin Filip, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Ioan Păun Otiman, secretarul general al Academiei Române, acad. Cristian Hera, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, acad. Dumitru Radu Popescu, acad. Aurel Iancu, prof, Gheorghe Zaman, m.c., prof. dr. Cătălin Zamfir, m.c., Dan Hăulică, m.c., prof. dr. Alexandru T. Bogdan, m.c., prof. dr. Gheorghe Dolgu, prof. dr. Victor Axenciuc, prof. dr. Ilie Bădescu, dr. Mariana Stanciu, drd. Gabriel Andronescu, prof. dr. Valeriu Ioan-Franc, prof. dr. Napoleon Pop, prof. dr. Vasile Gheţău, prof. dr. Radu Rey, dr. Leonard Cazan, prof. dr. Constantin Ciutacu, prof. dr. Sabin Muscalu, dr. Ion Ghizdeanu, acad. Dorel Zugrăvescu, dr. Nicuşor Ruiu)

prospectul capitolului „Solul României - temelie a dezvoltării durabile a agriculturii şi economiei naţionale”

- prezentare acad. Cristian Hera, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

- au luat parte peste 100 de personalităţi dintre care remarcăm pe dr. Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură, dr. Valeriu Tabără, fost ministru al agriculturii, membrii ai prezidiului Academiei Române, membrii ai Secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie, membrii ai Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiritescu”, profesori, cercetători şi doctoranzi (amintim pe acad. Florin Filip, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Ioan Păun Otiman, secretarul general al Academiei Române, acad. Tudorel Postolache, acad. Dumitru Radu Popescu, acad. Aurel Iancu, acad. Dorel Zugrăvescu, prof. dr. Cătălin Zamfir, m.c., Dan Hăulică, m.c., prof. dr. Gheorghe Dolgu, prof. dr. Victor Axenciuc, prof. dr. Petre Papacostea, prof. dr. Valeriu Ioan-Franc, prof. dr. Vasile Gheţău, prof. dr. Radu Rey, prof. dr. Constantin Ciutacu, prof. dr. Sabin Muscalu, dr. Nicuşor Ruiu) şi un grup de 34 personalităţi în domeniu, miniştri, senatori, deputaţi, specialişti şi reprezentanţi a peste 15 institute de cercetare de profil (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea – INCDA; Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov – INCDCSZ; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti Braşov – ICDP; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie – Valea Călugărească – ICDVV; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură –Piteşti Mărăcineni – ICDP; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti – ICDCB; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas – ICDCOC; Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti – INCD-IBNA; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti – ICDPP; Institutul de Cercetare -Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole “Horting” Bucureşti – ICDIMPH; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi – ICDEAPA; Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală Bucureşti – ICEADR; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Montanologie Cristian - Sibiu ICDM; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti ; Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti -ICPA – INCDPAPM)

Dimensiuni culturale ale proiectului „Noua Enciclopedie a României”

- prezentare Dan Hăulică, m.c. – cu un Studiu de caz: „Elanurile creaţiei în pictură şi poezie” ilustrat prin filmul „Culorile zborului” (12 minute) închinat creaţiei pictorului Viorel Mărginean, realizat în 1983 sub supravegherea regizorului Geo Saizescu şi comentat „pe viu” de poetul Nichita Stănescu, care a fost un test edificator pentru ceea ce avea să devină, în urma dezbaterilor, proiectatul Volum 15, cuprinzând folclorul; costumul popular românesc; Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti; Enciclopedia muzicii româneşti de la origini până în zilele noastre; integralele Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi şi Revista "Secolul XX".

prospectul capitolului „Populaţia României”

- prezentare prof. dr. Vasile Gheţău, directorul Centrului de cercetări demografice

- au luat parte peste 120 de personalităţi, dintre care amintim membrii Centrului de cercetări demografice „Vladimir Trebici”

· „Despre eco-economie şi „Economia verde” în România”

- prezentare prof. dr. Alexandru T. Bogdan, m.c.

- au luat parte peste 100 de personalităţi, dintre care amintim membrii Centrului de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică "Acad. David Davidescu"

· „Munţii - Carpaţii României – coloană vertebrală a ţării”

- prezentarea „Carpaţii României – coloană vertebrală a ţării” - prof. dr. Radu Rey, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice;

- au luat parte peste 50 de personalităţi; menţionăm intervenţiile: ”Pajiştile montane ale României. Gradienţii naturali” - dr. ing. Teodor Marusca CS1; ”Muntele si Apa” - prof. dr. Ioan Jelev; ”Factorul antropic montan. Fenomenul etno-cultural-spiritual carpatic romanesc” - prof. dr. Corneliu Bucur; ”Amenajarea teritoriului montan. Particularităţi” - conf. Gheorghe Ionascu

„Crizele economice (inclusiv actuala criză economică şi financiar monetară)”,

- sesiunea, organizată de Comitetul Naţional Român „Grupul de reflecţie E.S.E.N.” împreună cu Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie şi Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”, în Aula Academiei Române a inclus prezentările:

o acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie - „Nouă lecţii din actuala criză financiară”

o dr. Aurelian Dochia - "Crizele bancare şi financiare. Ce ştim şi ce putem învăţa"

o prof. dr. Mircea Ciumara, directorul general al Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” „Crizele şi lipsa de strategii”

o ing. Ion Iliescu, fost preşedinte al României – „Capitalism după capitalism”

o prof. dr. Emil Constantinescu, fost preşedinte al României – „Criza morală în România”

o acad. Tudorel Postolache - "Ce putem învăţa din actuala criză"

o acad. Mircea Maliţa - „Criza economică – Natura mentală”

o prof. dr. Cătălin Zamfir, m.c. - "Aspecte sociologice ale crizei actuale "

o prof. dr. Gabriela Drăgan, Academia de Studii Economice, director general al Institutului European din România - "Planul european de redresare economică",

o prof. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române - "Despre criză în lumina teoriei succesiunii coexistente"

o prof. dr. Ion Gh. Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice Bucureşti - "Criza actuală şi crizele trecute – asemănări şi deosebiri",

o Dan Hăulică, m.c. al Academiei Române - "Reflexe ale crizei în cultură"

o acad. Ioan Păun Otiman, secretarul general al Academiei Române, directorul Institutului de Economie Agrară - "Criza actuală – aspecte în agricultură "

- au participat peste 200 de personalităţi ale vieţii ştiinţifice româneşti, între care menţionăm în mod deosebit, prezenţa preşedintelui Academiei Române, domnul acad. Ionel Haiduc.

· „Date statistice generale”,

– prezentări succesive ale prof. dr. Victor Axenciuc, la care au participat numeroşi specialişti în domeniul economic, statistic şi financiar, materializate cu prospectul volumului 9 al proiectatei enciclopedii: „Economia României în serii statistice – 1860‑2010”

o succesiune de dezbateri privind „Structura preliminară pe volume a Noii Enciclopedii a României” (inclusiv „Tematicile preliminare ale fiecărui volum”)

- la care au participat în total peste 150 de personalităţi şi al căror principal rezultat este ceea ce prezentăm în esenţă la punctul III al prezentului material.

[3] Până la apariţia unei noi enciclopedii a României, care să reia firul lucrării editate sub conducerea lui Dimitrie Gusti, în anii 1938-1943, publicarea unor lucrări de profil enciclopedic, pe domenii, s-a impus cu necesitate. La ora actuală dispunem de zeci de enciclopedii pe domenii (o listă ne‑exhaustivă a acestora se poate regăsi pe portalul proiectului), care, pe de-o parte, facilitează realizarea unei Noi Enciclopedii a României ca atare, iar pe de altă parte, îi dovedeşte, o dată în plus, necesitatea.

[4] vezi: Lester R. Brown, Crristopher Flavin, Hilarz French, State of the World 1999. A Worldwatch Institute Report on Progress Toward a Sustainable Society. W.W.Norton & Company. New York – London 1999. p. 153 care prezintă informaţii din William Eckhardt. War-related deaths since 3000 BC. Bulletin of Peace Proposals December 1991; Ruth Leger Sivard, World Military and Social Expenditures 1996, Washington, DC: World Priorities, 1996 (table: War-related deaths over the centuries)

[5] Howard Bloom, „Creierul global. Evoluţia inteligenţei planetare, de la Big Bang până în secolul al XXI‑lea”, Editura Tehnică, Bucureşti 2007, pag. 358.

[6] Este semnificativ „Paradoxul Saharov”, pe care îl pune în lumină Karl R. Popper în lucrarea sa „Lecţia acestui secol”, Editura Nemira, 2005, Bucureşti, pag 35-46

[7] Menţionăm că s-a acumulat o bună experienţă în coordonarea, de către Academia Română împreună cu Banca Naţională a României, a unor lucrări de importanţă deosebită, cum ar fi editarea colecţiei „Laureaţii Nobel în economie. Secolul XX – Discursuri de recepţie”, în şapte volume, precum şi conlucrarea la Strategiile de aderare a României la Uniunea Europeană.

Cu privire la „NOUA ENCICLOPEDIE A ROMÂNIEI” - Activitatea din anul 2009 - versiune printabila (download)
Structura preliminară pe volume a enciclopediei - versiune prinatabila (download)

[1] Toate materiale prezentate în cursul reuniunilor, precum şi înregistrările (audio) ale dezbaterilor, pot fi regăsite pe site-ul proiectului: www.enciclopedia-economica.ro

[1] În cursul anului 2009, au avut loc 39 de sesiuni de dezbatere, la care au luat parte activă un număr de peste 300 de personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din peste 75 de instituţii din ţară şi străinătate.

Dintre aceste instituţii, alături de Academia Română, menţionăm:

Dintre temele „definitorii”, dezbătute menţionăm, cu titlu de exemplu:

Despre profilul proiectului „Noua Enciclopedie a României”

prospectul capitolului „Apele României” ca resursă, ca gospodărire a acestora şi ca infrastructură

- prezentare ing. Ion Iliescu, fost preşedinte al României

prospectul capitolului „Solul României - temelie a dezvoltării durabile a agriculturii şi economiei naţionale”

- prezentare acad. Cristian Hera, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

- au luat parte peste 100 de personalităţi dintre care remarcăm pe dr. Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură, dr. Valeriu Tabără, fost ministru al agriculturii, membrii ai prezidiului Academiei Române, membrii ai Secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie, membrii ai Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiritescu”, profesori, cercetători şi doctoranzi (amintim pe acad. Florin Filip, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Ioan Păun Otiman, secretarul general al Academiei Române, acad. Tudorel Postolache, acad. Dumitru Radu Popescu, acad. Aurel Iancu, acad. Dorel Zugrăvescu, prof. dr. Cătălin Zamfir, m.c., Dan Hăulică, m.c., prof. dr. Gheorghe Dolgu, prof. dr. Victor Axenciuc, prof. dr. Petre Papacostea, prof. dr. Valeriu Ioan-Franc, prof. dr. Vasile Gheţău, prof. dr. Radu Rey, prof. dr. Constantin Ciutacu, prof. dr. Sabin Muscalu, dr. Nicuşor Ruiu) şi un grup de 34 personalităţi în domeniu, miniştri, senatori, deputaţi, specialişti şi reprezentanţi a peste 15 institute de cercetare de profil (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea – INCDA; Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov – INCDCSZ; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti Braşov – ICDP; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie – Valea Călugărească – ICDVV; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură –Piteşti Mărăcineni – ICDP; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti – ICDCB; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas – ICDCOC; Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti – INCD-IBNA; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti – ICDPP; Institutul de Cercetare -Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole “Horting” Bucureşti – ICDIMPH; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi – ICDEAPA; Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală Bucureşti – ICEADR; Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Montanologie Cristian - Sibiu ICDM; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti ; Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti -ICPA – INCDPAPM)

Dimensiuni culturale ale proiectului „Noua Enciclopedie a României”

prospectul capitolului „Populaţia României”

- prezentare prof. dr. Vasile Gheţău, directorul Centrului de cercetări demografice

- au luat parte peste 120 de personalităţi, dintre care amintim membrii Centrului de cercetări demografice „Vladimir Trebici”

· „Despre eco-economie şi „Economia verde” în România”

- prezentare prof. dr. Alexandru T. Bogdan, m.c.

- au luat parte peste 100 de personalităţi, dintre care amintim membrii Centrului de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică "Acad. David Davidescu"

· „Munţii - Carpaţii României – coloană vertebrală a ţării”

- prezentarea „Carpaţii României – coloană vertebrală a ţării” - prof. dr. Radu Rey, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice;

„Crizele economice (inclusiv actuala criză economică şi financiar monetară)”,